Destinul Brăilei, cetatea cosmopolită de la Dunăre care a primit între zidurile sale călători și negustori veniți, pe apă și pe uscat, din cele patru zări, rămâne legat, fără putință de tăgadă, de istoria grecilor stabiliți aici. Teatrul „Maria Filotti”, Biserica Greacă „Buna Vestire”, morile Violatos și Lykiardopulos, Casa Embiricos sunt doar câteva dintre monumentele istorice ale orașului ridicate de greci. Elitei grecești i se datorează, în mare parte, și dezvoltarea economică și culturală a orașului după eliberarea de sub dominația otomană. Personalități ale culturii brăilene și naționale au rădăcini elene. Este suficient să îi amintim pe George Cavadia, Hariclea Darclée, Panait Istrati, Dumitru S. Panaitescu – Perpessicius, Jean Moscopol sau Nicu Alifantis.

În atmosfera multiculturală încă efervescentă a Brăilei de astăzi, comunitatea elenă este o prezență la fel de activă, deși numărul etnicilor greci din orașul nostru a scăzut considerabil în ultimele decenii.

Cu doar câteva zile înainte de Ziua Națională a Greciei, 25 martie, dată ce marchează începutul Războiului de Independență (1821) împotriva Imperiului Otoman, am stat de vorbă cu familia Haraga, Laura și Constantin, cei doi inimoși care păstrează vie flacăra elenismului pe maluri dunărene.

– Asociația Culturală Filo-Elenă „Eleftheria” din Brăila a fost o prezență constantă a vieții culturale locale și naționale în ultimii zece ani. Când și cum ați pornit pe acest drum?

– Asociația a fost înființată în anul 2017 cu scopul păstrării și promovării spiritului elen în orașul nostru, dar și pentru a evidenția frumusețea multiculturalității brăilene. Numele „Eleftheria” nu a fost ales la întâmplare, ci provine din povestea de familie a președintelui Constantin Haraga, care a fost crescut în primii ani de bunicuța grecoaică, Eleftheria Nikolaidis Haraga, cea care i-a insuflat și mândria de a proveni dintr-un neam de oameni entuziaști, dârzi, dedicați valorilor strămoșești.

– Ce activități desfășoară asociația în prezent?

– Încă de la înființare, asociația a adunat oameni care, indiferent de apartenența etnică, iubesc valorile grecești, cultura și istoria țării care a fost considerată  „leagănul civilizației europene”. Astfel, paleta activităților s-a diversificat, punându-se accent pe valorificarea moștenirii grecești locale. Cei care participă la activitățile noastre sunt persoane care fie provin din familii cu istoric grecesc, fie au prieteni sau cunoscuți aparținând acestei etnii. Brăila își arată, astfel, cea mai frumoasă latură, cea a toleranței și a deschiderii spre cunoașterea celui de lângă noi. Încet-încet, s-au format ansamblurile de dansuri de copii, tineri și adulți, apoi au început și lecțiile de limbă greacă. Doamnele au participat și la atelierul de broderie tradițională grecească ce s-a concretizat într-o premieră națională, o expoziție de profil care a adunat modele din diferite regiuni ale Greciei, conținând elemente specifice, simboluri și povești provenind din principalele regiuni etnofolclorice. Cu timpul, tradițiile grecești s-au împletit firesc cu cele românești, elenii și filoelenii celebrând împreună Carnavalul grecesc (Apokries), Ziua Națională a Greciei, Ziua Marelui NU, Vasilopita sau Crăciunul anunțat din timp de colinde românești și grecești.

 – Numele Asociației Culturale Filo-Elene „Eleftheria” din Brăila a ajuns cunoscut la nivel național și internațional mai ales datorită ansamblului  de dansuri „Pandora”. Cum a început povestea dansurilor grecești la Brăila?

Dacă nu am fi știut că sunteți din România, am fi spus că sunteți greci adevărați!

– Ansamblul ”Pandora” s-a înființat oficial în anul 2016, deci iată că în acest an sărbătorim un deceniu de existență, de muncă asiduă, repetiții, satisfacții, emoții în spatele scenei și multe amintiri prețioase care au confirmat importanța demersului nostru. Numele nu a fost ales la întâmplare, Pandora însemnând „cea înzestrată cu toate darurile” și asta s-a reflectat în valoarea pe care acest ansamblu a adus-o în peisajul cultural brăilean, purtând cu cinste numele orașului și al țării dincolo de granițe, acolo unde a participat la diferite concursuri și festivaluri de folclor.

În prezent, ansamblul este alcătuit din trei grupe principale adulți, tineri și copii, organizați pe niveluri de începători și avansați. Repertoriul este unul destul de bogat, cuprinzând atât dansurile tradiționale din diferite regiuni ale Greciei, cât și dansurile specifice „tavernei”, cele atât de îndrăgite și cunoscute de publicul larg. Dar poate cel mai important lucru nu este neapărat bogăția repertoriului, cât atenția la detalii, acuratețea pașilor, responsabilitatea purtării cu demnitate a unui costum tradițional aparținând altei țări. Și acest lucru ne bucură cel mai tare, să vedem că dansatorii „Pandorei” și-au asumat rolul de ambasadori culturali ai Greciei, de promotori ai tradițiilor grecești, fără a avea neapărat o legătură de sânge cu această țară. Indiferent de vârstă, copii sau adulți, dansatorii s-au străduit mereu să redea cât mai fidel ritmurile și pașii, ceea ce i-a făcut remarcați pe scenele unde au evoluat.

Toate aceste lucruri au dus la o prezență constantă a ansamblului ”Pandora” la evenimentele culturale locale, naționale și internaționale, acolo unde a cucerit premii, trofee, dar mai ales inimile celor care l-au văzut evoluând pe scenă. Este de la sine înțeles că Grecia a fost țara unde au primit cele mai multe aprecieri și unde i s-au spus cele mai frumoase cuvinte: „Dacă nu am fi știut că sunteți din România, am fi spus că sunteți greci adevărați!”

– Se fac noi înscrieri? Care este procedura de selecție?

– Cam de două ori pe an, primăvara și toamna, ansamblul își deschide porțile pentru cei care doresc să facă parte din povestea lui. Bineînțeles, doritorii pot veni oricând, dar trebuie ținut cont și de faptul că vor trebuie să învețe din mers tot ceea ce s-a predat până la venirea lor. Nu există restricții de niciun fel, nici de vârstă, nici de apartenență etnică, principalele criterii de înscriere fiind pofta de dans, disponibilitatea, voia bună și urechea muzicală. Și da, chiar dacă nu pare deloc greu, doritorii trebuie să știe că dansurile grecești ne solicită și fizic, dar și emoțional, deoarece avem de-a face cu ritmuri noi, cu o simbolistică a dansului, cu o istorie milenară, care ar putea descuraja pe cei nehotărâți. Dar iată că rezultatele frumoase adunate în acești zece ani ne-au arătat că respectul și dragostea pentru frumos sunt ingredientele unei povești de succes. De la un grup restrâns alcătuit din șase oameni, ansamblul a crescut de aproape zece ori, ceea ce ne arată că Brăila multiculturală este vie, prezentă și entuziastă. Repetițiile se desfășoară după un orar bine stabilit la sala de sport a Colegiului Naționale Pedagogic „D. P. Perpessisicus”.

– Pentru cei care iubesc cultura și civilizația Eladei oferiți nu doar cursuri de dans, ci și de limba greacă. Ne puteți oferi mai multe detalii?

– Cursurile de limba greacă s-au organizat pentru a răspunde cererilor persoanelor interesate. Sunt cursuri de limbă și cultură greacă bazate nu doar pe transmiterea unor  noțiuni teoretice, ci pe construirea imaginii Greciei dincolo de simpla etichetă de destinație turistică de vară. Limba greacă este descoperită treptat și prin analogiile cu limba română, ceea ce îi subliniază încă o dată rolul de limbă globală care a stat la baza clădirii civilizației antice. În prezent, lecțiile se desfășoară gratuit cu copii și elevi de liceu, având la bază manuale și materiale de o calitate educativă deosebită, realizate de profesori filologi din Grecia.

– Să vorbim puțin și despre proiectele pe care le desfășurați în parteneriat cu unitățile de învățământ brăilene și să începem cu prima inițiativă de acest fel,  Proiectul de educație extrașcolară „Mythos”.

– Proiectul a început acum trei ani ca o colaborare locală destul de restrânsă, implicând Inspectoratul Școlar Județean, Muzeul Brăilei „Carol I” și Școala Gimnazială „Ion Băncilă”. Atunci, în 2023, am organizat pe 9 februarie un eveniment dedicat Zilei Internaționale a Limbii Elene la care au participat cadre didactice, specialiști din cadrul muzeului, oameni de cultură care au dorit să marcheze pentru prima dată la Brăila această sărbătoare a culturii internaționale. Cu timpul, interesul pentru acest proiect a crescut atât de mult, încât în acest an școlar sunt nu mai puțin de 13 parteneri, unități de învățământ, asociații, instituții culturale care organizează împreună  patru concursuri pentru elevi și un simpozion, pe lângă alte activități conexe. Este un proiect dens, menit să evidențieze valorile culturale grecești și modul în care acestea se întrepătrund cu cele românești. Împărtășind o istorie și un spațiu geografic relativ comune, România și Grecia sunt legate indisolubil prin credință, eroi, mituri sau tradiții. Și tocmai aceste lucruri sunt evidențiate prin acest proiect care se va finaliza în luna mai printr-un simpozion dedicat atât elevilor, cât și adulților care doresc să vorbească despre frumusețea elenismului brăilean, așa cum ne place să spunem. În acești trei ani, proiectul a trecut de la nivelul local la cel județean, urmându-și parcursul în mod natural spre un nivel cât mai avansat. Ne dorim ca, prin acest proiect, să adunăm cât mai mulți iubitori ai Greciei, copii și tineri care au ocazia de a-i redescoperi miturile, istoria, eroii și tradițiile.

– Cum ați descrie o renaștere turistică a Brăilei din perspectiva multiculturalității?

– Brăila duce în spate o istorie fabuloasă care trebuie să devină elementul său de plusvaloare. Personal, sunt de părere că trebuie să conștientizăm mai mult apartenența noastră la acest spațiu binecuvântat, un „topos” al geografiei multiculturale românești, o adevărată „poartă a Orientului”, unde diferite neamuri și-au croit propriul destin legate de firul și cursul Dunării. Da, cred în destinul orașului nostru ca exemplu de renaștere prin cultură, singurul domeniu care a rămas viu de-a lungul vremurilor. De aici au plecat în lume Mihail Sebastian, Ana Aslan, Panait Istrati, Antigoni Kefala, Andreas Embirikos sau Fănuș Neagu, ducând cu ei ceva din neliniștea ciulinilor Bărăganului și din farmecul bălților.

Anul acesta am demarat un alt proiect în care credem, „I.K.O.N – Istrati – Kazantzakis – Orizonturi – Narațiuni”, la care ni s-au alăturat Muzeul Brăilei – Casa Memorială „Panait Istrati” și Muzeul „Nikos Kazantzakis” din Heraklion, Creta. Iată că Brăila devine un nod de legătură între două țări care împărtășesc același spirit balcanic. Multiculturalitatea trebuie să fie pusă în valoare prin activități și proiecte care să aducă în atenția tuturor patrimoniul local material și imaterial atât de generos. Este nevoie de educarea tinerei generații în spiritul patriotismului local, astfel încât, atunci când vor porni pe propriile drumuri, tinerii să știe că duc cu ei „gena brăileană” creată dintr-un amalgam de credințe, culturi și valori. Și în tot acest context, credem în rolul de promotor al asociației noastre, de liant între instituții, comunități, oameni pentru a oferi Brăilei măcar un strop din strălucirea de odinioară.

– Cine sunt oamenii din spatele asociației, Laura și Constantin Haraga?

– Doi oameni simpli, doi „nebuni” care încă mai cred în frumos, în dragoste și în demnitate. Laura a descoperit cultura elenă încă din liceu, acolo unde a studiat literatura universală la clasa de filologie. Constantin a trăit spiritul grecesc în propria familie, având șansa de a fi crescut de bunica grecoaică. Un elen și o filoelenă s-au întâlnit la cursurile de dansuri grecești, el instructor, ea învățăcel, și au rămas împreună formând nu numai o familie, ci și o echipă. Chiar dacă locurile de muncă nu au legătură cu domeniul culturii, fiecare zi ne-o construim în funcție de ceea ce dorim să facem mai departe în asociația noastră. Viața ne-a demonstrat că orice vis este realizabil, dacă este susținut de muncă, dedicare, motivație și credința că într-o zi îl vei vedea împlinit. Visul nostru a fost să dăm o voce spiritului multicultural al Brăilei și pentru asta ne străduim să devenim o versiune cât mai bună a noastră ca promotori ai elenismului.

Știm că de undeva, din Cer, bunicuța Eleftheria ne privește cu mândrie și înțelegere. Și asta este cea mai mare răsplată a noastră.