Joi, 15 ianuarie 2026, scriitorul Nicolae Grigore Mărășanu va fi prezent la Brăila pentru a-și lansa volumul antologic „Poemele Dunării. Călătorie în memoria Leviathan”. Evenimentul va avea loc începând cu ora 12.00, în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” din Piața Traian, nr. 3.

Vor prezenta volumul prof. dr. Viorel Coman, prof. dr. Valentin Popa, prof. dr. Daniel Kițu și cercetătorul Zamfir Bălan.

Nicolae Grigore Mărășanu, promotorul spațiului dunărean în lirica românească

Nicolae Grigore Mărășanu s-a născut în comuna Mărașu din județul Brăila, la data de 7 decembrie 1937. Este absolvent al Facultății de Drept a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1964-1969), având și studii postuniversitare la Universitatea din Bucureşti (1977-1980).

A debutat publicistic în anul 1956, în Gazeta Cooperaţiei nr. 362, sub semnătura Nicolae Grigore. Debutul literar s-a produs patru ani mai târziu, cu poezia „Aparentele liniști”, în revista Tomis.

A fost redactor şi redactor-şef adjunct la revista Flacăra (din 1974), director executiv al Fundaţiei Europene de Educaţie şi Cultură Ecologică (1990), redactor-şef al ziarului Viitorul românesc(1991), şef de secţie în redacţia revistei Parlamentul (1992-1994), redactor al revistei Literatorul, vicepreşedinte al Filialei Sud-Est a Uniunii Scriitorilor din România .

A colaborat cu numeroase publicații din țară: Luceafărul, Amfiteatru, Tomis, Flacăra, Ateneu, Iaşul literar, România literară, Contemporanul, Literatorul, Porto-Franco, Familia, Ramuri și altele.

Autor prolific, semnează peste 30 de titluri, printre care „Marţea canonului” (2001), „Sufletul cântă despre sine” (2002),  „Leviathanul” (2004), „Imparele” (2007), „Maşinăriile mişcării” (2012), „Poeme desfrânate”, „Îmblânzitorul de inorogi”, „Triumful inocenței”, „Izma sălbatică”, dedicat reputatului scriitor Fănuș Neagu. Poezia sa este tradusă în engleză, macedoneană, indiană, maghiară, bulgară, sârbă. În 2018 publică la Editura Istros a Muzeului Brăilei Carol I trilogia „Comedia Valahă” („Iubiri şi Martiraje”, vol. I, „Baladele din Ţara Crucii”, vol. II şi „Eudaimonia, memoria pierdută”, vol. III), marcând 650 de ani de la atestarea documentară a Brăilei şi 100 de ani de la Marea Unirea de la Alba Iulia. Trilogia a primit Premiul pentru Cartea Anului, oferit de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Sud-Est, la Festivalul Internaţional Antares, desfăşurat la Galaţi, ediția 2019.

Este considerat promotorul spațiului dunărean în lirica românească.

Critica noastră a spus esențialul despre lirica lui Nicolae Grigore Mărășanu. Acum o putem însă încadra mai bine, în contextul Generației 60 de care poetul aparține prin vârstă (nu și prin debutul editorial, care a fost în 1973). Autorul a selectat din creația sa poeme ale Fluviului, cu majusculă. Dunărea este zeitatea tutelară a unei existențe pe care a inspirat-o și a unei opere pe care o străbate.

Precum marii săi colegi de generație care au mitologizat un anumit spațiu, introducându-l definitiv în istoria literaturii române, Ștefan Bănulescu, Fănuș Neagu, Ion Gheorghe, poetul ne face părtași, în acest tip special, original de antologie tematică, conținând și inedite, la experiența sa cvasi-mistică.

Versurile puternic-imaginative, vizionare ale lui Mărășanu, ce ar putea alcătui un singur și întins poem épico-liric, sunt scrise parcă în transă, într-o febră a cunoașterii și a expresiei, făcând un întreg, un tot, din elementele realiste și cele metafizice, din registrul prozaic și cel profetic, din banalul cotidian și sacrul care se degajă din el. – Daniel Cristea-Enache

Apreciate sunt și volumele sale de eseuri: „Deltaicul, spațiul dublei răsfrângeri”, apărut la Editura Academiei Române, București, în 2022,  „Nostalgia izbăvirii” (2024).

Este posesorul a numeroase premii și distincții, dintre care amintim Premiul Ministerului Culturii şi al Fundaţiei Antares pentru antologia „Leviathanul” (2005), Premiul şi Diploma de Excelenţă pentru ansamblul operei şi introducerea în poezia românească a lumii Dunării din partea Asociaţiei Române pentru Patrimoniu (2006), Premiul internaţional Balcanica la Festivalul Poeţilor din Balcani (2007), Premiul Opera Omnia al Filialei S-E a Uniunii Scriitorilor din România (2012).

În anul 2005 a devenit cetățean de onoare al comunei Mărașu, iar un an mai târziu și al municipiului Brăila. Școala Gimnazială din comuna Mărașu îi poartă în prezent numele.